Cât mai ai de gând să procrastinezi?
Cât mai ai de gând să procrastinezi?

Cât mai ai de gând să procrastinezi?

Procrastinarea, un obicei bine-cunoscut, capabil să creeze atât de multe daune, momente stresante, sufocante, chiar de maximă presiune și mai ales epuizare psihică. Totuși fiecare dintre noi a avut confruntări cu procrastinarea. Dacă este o acțiune atât de toxică ce afectează atât de mult propria persoană, de ce este atât de comună și de practicată?

Ce înseamnă cuvântul „procrastinare”?

Procrastinarea este definită ca un comportament ce se caracterizează prin amânarea acțiunilor, sau sarcinilor, până “mai târziu”. Acest „mai târziu” poate însemna chiar până la limita timpului de realizare. Aceasta apare din cauze și sentimente diferite, în medii diverse. Cu siguranță, uneori nu știați să gestionați o sarcină cu un termen limită. Probabil din cauza deficitului de informație, a cantității uriașe de material care trebuie prelucrat sau a lipsei de organizare. Automat, timpul care putea fi utilizat în mod productiv, este înlocuit cu acțiuni care par mai atractive și relaxante. Și scăpând cât mai ușor de responsabilități, cu atât vom fi mai tentați să o facem din nou. Fără să realizăm, viața noastră se învârte, brusc, în jurul amânării. Odată ce am intrat în acest cerc vicios, productivitatea și respectarea îndatoririlor din timp, vor deveni cel puțin aproape imposibile. 

Puține persoane știu că procrastinează

Nu multe victime ale procrastinării realizează care este motivul pentru care viața lor devine atât de stresantă. Activitățile de zi cu zi încep să devină irealizabile sau sunt fușerite. În mod neironic, până și procrastinarea ajunge să fie amânată, prin propuneri de tipul: “Data viitoare o să mă apuc din timp”, “Nu o să mai las totul pe ultima sută de metri la următoarea temă”. Din nou, se ajunge în același ciclu care se repetă la nesfârșit. Acest obicei care ajunge să fie atât de bine implementat în viețile noastre poate cauza daune uriașe, poate ajunge obsesiv. “Care poate fi ultimul moment în care să mă pun la somn?”, “Câte minute mai pot sta după alarmă, dar să pot să mă încadrez?”, “Imediat merg să mănânc?” — lucruri care inițial nu par factori perturbatori ai cotidianului.

Efectele amânării asupra vieții cotidiene

Până unde se poate ajunge? Putem spune cel puțin până la dereglarea programului de masă și de somn. De ce? Din cauza amânării excesive a meselor și a orei de culcare, la puține ore dormite, care pot duce până la extenuare fizică, psihică și anumite dezechilibre în organism. Când vine vorba despre locul de muncă, procrastinarea va cauza probleme financiare, eficiența de lucru fiind scăzută. La nivel emoțional, procrastinarea degenerează până la scăderea considerabilă a stimei de sine, lipsa de productivitate și excesul de amânare. Se formează resentimente, stres, dificultăți în relaționarea cu persoanele din jur, în final, toate acestea conduc la anxietate.

Diversitatea procrastinării și tipurile cele mai comune

Procrastinarea este foarte diversă, modul ei de manifestare fiind diferit de la persoană la persoană, tipurile principale fiind:

Perfecționismul
  • Perfecționismul. Sarcina de lucru este amânată din cauza unei frici, aceea fiind eșecul, eventualitatea ca rezultatul final să nu fie perfect. Această teamă creează un mediu stresant, amânatul devine un loc confortabil și sigur. Alte preocupări devin mai importante și mai relaxante, te îndepărtează de marea sursă de panică. Așteptările uriașe și abordarea unei teme de lucru cu frică, duc la procrastinare, burn-out, sau mai rău, ambele. Pentru a învăța ceva din finalizarea unei teme sau sarcini, provocarea estimată trebuie să fie egală cu resursele estimate. Nu se poate lucra “comod” și nu se poate învăța ceva din experiență atât timp cât provocarea estimată este mai mică decât resursele estimate. Nu se poate lua provocarea în serios fiindcă este mult prea ușoară. Nici dacă provocarea estimată este mai mare decât resursele estimate — devine o provocare cu mult peste nivel, ceva de speriat. 
Visătorul
  • Starea de visător. În acest caz, procrastinarea își face apariția din pură lipsă de atenție. Fie că este vorba de atenția la detalii importante, sau la sarcina integrală, este tot o formă de amânare, rezultatul final fiind de obicei “fușerit” sau incomplet.
„Sfidarea”
  • Sfidătorul. Acest tip de procrastinator nu amână din cauza stresului, a neatenției sau a disprețului față de activitate, o face deoarece consideră că nu ar trebui ca programul său să fie organizat de altcineva. Orice fel de sarcină este percepută ca o povară fiindcă devine obligatorie, iar simpla obligație generează pierderea completă a motivației.
Supra-implicarea
  • Supra-implicarea. Apare atunci când persoana are mult prea multe sarcini și responsabilități simultane decât este capabil să ducă în spate, totul ajunge fie să se realizeze haotic, randamentul de lucru și timpul acordat fiecărui proiect scade, iar în final, nici una dintre sarcini nu este dusă la bun sfârșit, sau nu are calitatea maximă pe care ar fi putut să o aibă.
Procrastinarea activă (intenționată)
  • Există persoane care beneficiază din urma amânării, deoarece simt că lucrează mai eficient sub presiune, față de cum ar face-o într-un mediu lipsit de stres. Aceste este un tip de procrastinare este intenționată, realizată conștient și se numește procrastinare activă. Deși există avantajele menționate, randamentul dat este mult mai mare și timpul acordat mult mai mic, stresul acumulat și presiunea pe care întregul organism a simțit-o, pot crea pe termen lung daune. Niciun tip de procrastinare NU este benefic.
Ce NU înseamnă procrastinare

Acum că v-ați format o idee clară despre ce este procrastinarea, e important să aruncați o privire și asupra a ceea ce nu este procrastinarea. 

Lenea nu este o formă de procrastinare

Amânarea a fost de multe ori și este până și în ziua de azi, asociată cu lenea și relaxarea. Procrastinarea este mult mai mult decât o simplă “lene”, se înrădăcinează, devine insuportabilă, afectează vieți foarte lent, iar vinovăția cumplită este elementul ei forte. O persoană leneșă nu va simți remușcări pentru lucrurile pe care nu le face, în schimb, rămâne în acea zonă de confort fără a gândi prea mult întreaga situație. Un procrastinator analizează în exces, simte remușcări și se stresează pentru lucrurile pe care nu le face, problema are rădăcini mult mai adânci, iar faptul ca este asociat cu un leneș, doar înrăutățește situația și crește cantitatea de vinovăție, reprezintă o formă de autosabotare.

Relaxarea – o necesitate

Relaxarea, de asemenea, NU este o formă de procrastinare. Relaxarea înseamnă să îți dai timp pentru a-ți reface energia, este o formă de pauză după muncă, nu este sinonimă nici cu lenea și nici cu procrastinarea. Fiecare persoană are dreptul la relaxare, este, până la urmă, o necesitate. Nu este greșit să îți prioritizezi nevoile, te calci în picioare dacă nu o faci.

Influența uriașă a copilăriei

Copilăria este perioada care ne formează ca persoane. Ea ne construiește comportamentul și în care asimilăm o cantitate mare de informație, învățând cum să o percepem. Fiecare tip de comportament, fie el bun sau mai puțin bun, își are rădăcinile în copilărie. Amânarea, de asemenea, se încadrează aici. Când erați mici, se întâmpla să chemați unul din părinți în altă cameră, sau să aveți nevoie de ceva. Cel puțin o dată, vi s-a răspuns cu “imediat”. În funcție de cum este perceput acel “imediat”, care poate însemna 5 minute, o oră, poate este complet uitat. Așa va fi aplicat mai departe în viață. “Imediat mă apuc” — un gând comun, care la rândul său poate să însemne, 5 minute, o oră sau este uitat. Probabil până acum ați realizat că problema fără răspuns din viața de zi cu zi este procrastinarea. Ați observat cum se formează și care-i sunt rădăcinile, realizarea problemei, o face deja pe jumătate rezolvată. De unde deja apare întrebarea — cum pot scăpa de procrastinare?

Soluționarea

Odată ce totul este conștientizat, rezolvarea este mult mai simplă decât pare. Totul ține de un mindset, care stă la baza a tot ceea ce facem, la cum ne programăm și la cum acționăm în general. Avem nevoie de câțiva pași importanți pentru a elimina procrastinarea definitiv:

Beneficiile
  • Beneficiile. Înainte de a începe orice temă de lucru sau proiect, se recomandă analizarea beneficiilor finalizarii proiectului din timp — cel puțin una dintre griji este complet tăiată de pe listă, o sursă de stres este eliminată, iar la final rămâne timp pentru relaxare lipsit de panica pe care existența sarcinii o genera.
Motivația
  • Motivația. Este elementul principal și esențial în combaterea procrastinării. Începând o activitate cu încredere și așteptări realiste, energia depusă va fi folosită constructiv și productiv, totul devenind mult mai ușor. Motivația este produsul dintre așteptări și valoare acordată sarcinii, cu cât așteptările sunt mai realiste și valoarea acordată sarcinii este mai mare, cu atât motivația crește.
Organizarea
  • Organizarea. Provocarea estimată trebuie să fie egală cu resursele estimate, nu mai mare. Așa că toată munca se poate împărți pe segmente pentru a o facilita și pentru a avea, cel puțin în aparență, un aspect mai prietenos. O sarcină abordată cu motivație este mult mai ușor de completat, iar organizarea dă o siguranță asupra întregului proiect, totul fiind calculat chiar de la bun început. Pași mici, dar siguri.
„Mici recompense”
  • Relaxarea. Organizare este, timp este, motivație este. Ce ar mai putea să lipsească? Totul pare să fie pus la punct, așa că se evită cu orice preț forțările. Un burnout sau extenuarea fizică și psihică trebuie să fie excluse din ecuație. Între pașii în care a fost împărțit proiectul pauzele sunt absolut necesare, ajută energia să se refacă. Deci, același randament poate să fie dat pe tot parcursul timpului de lucru.
Distrageri și tentații
  • Distrageri și tentații. Pentru a evita îngreunarea realizării unei activități, distragerile trebuie eliminate din prima, deși este dificil. Asta poate să ajute și cu propriul control și să îl întărească. Nu mai ezita, nu se întâmpla nimic dacă ții wi-fi-ul oprit cateva ore. Prioritizează ce este cu adevărat important pentru tine, restul, pot aștepta.
Ambiția
  • Ambiția. Deși s-ar putea să existe anumite obstacole, este doar o parte din recuperarea din procrastinare. Pentru a scăpa de ea, chiar dacă vor mai fi și relapse-uri și tentații de a amâna, importantă este conștientizarea și revenirea cu picioarele pe pământ. Nu e ușor să scapi de un obicei toxic în câteva secunde sau zile, este chiar aproape imposibil într-un timp atât de scurt. Recuperarea se face treptat, pe pași, putem spune că se poate realiza organizat, cu motivație și cu beneficii, asemenea unui proiect. Secretul este să nu renunți, în ciuda dificultăților, mereu există puterea de a te ridica. Rezultatul final merită tot efortul, știind că ai evoluat într-o versiune mai bună a ta.

Concluzii

Până la urmă, sigur vor mai exista amprente pe ici pe colo ale amânării, dar vor fi irelevante pe lângă tot ce a fost înainte, chiar nesemnificative. Știind toate daunele pe care le aduce și tot răul pe care îl poate cauza, dar ai soluțiile în față, cât mai ai de gând să procrastinezi?

Citeşte AICI articolul despre incapacitatea de a romantiza viaţa atunci când mindsetul tău este distructiv.

Ne puteți găsi, de asemenea, pe Instagram și Facebook.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Privacy Preference Center