Tu ai stârnit ceva în mine,
Ceva ce-a apus și-a împietrit,
Pentru această fericire
Un monument eu ți-am cioplit.
Nu m-ai lăsat să mă prefac
În pulbere și agonii,
Credeam că n-oi găsi nici leac
De la atâtea insomnii…
Simt florile crescând în tâmple
Durerea dulcei reînvieri
Mi-ai daruit iubirea ta
Și zeci de mii de primăveri.
Youth. Empathy. Difference
