FOMO
FOMO

FOMO

De ce nu suntem fericiți? De ce simțim că oamenii din jurul nostru se distrează mai mult, trăiesc o viață mai bună, experimentează lucruri mai bune? De ce ne trăim viețile prin alții? De ce ne e teamă că pierdem mereu ce e mai interesant sau important?

Ideea că s-ar putea să pierdeți un moment bun în epoca noastră nu este nouă. În fiecare zi se ivesc oportunități noi. Unii profită de ele, alții preferă zona lor de confort, fie din cauza culturii sau a religiei, fie a firii lor introvertite.

Odată cu venirea pandemiei putem observa că s-au produs anumite schimbări în rândul tinerilor, inevitabile prin statul acasă excesiv. În această perioadă au început să apară tot mai mulți tineri cu anxietate socială cauzată de lipsa socializării cu alte persoane. Pot să spun că această perioadă a fost foarte grea pentru tinerii extrovertiți deoarece, ca și persoană activă, să stai acasă este ca și cum ai închide o pasăre într-o colivie. Tot ce puteai să faci era să stai cu ochii în telefon și să privești cum alții își trăiesc cea mai bună viață. Împreună cu această perioadă a apărut din ce în ce mai frecvent un fenomen numit FOMO- fear of missing out, care poate provoca o stare de nefericire și stres în viața ta. Dacă te regăsești în ceea ce scriu este un semn că trebuie să începi să trăiești viața ta, nu a altora, să faci ce îți place, să faci tot ce ți-ai dorit dar nu ai putut. Ăsta e semnul pe care poate îl așteptai, nu trăi prin alții, trăiește prin tine!

Ce este FOMO?

Teama de a pierde este o anxietate socială care se referă la sentimentul sau percepția că alții se distrează mai mult, trăiesc o viață mai bună sau experimentează lucruri mai bune. Implică un profund sentiment de invidie și afectează stima de sine. Este adesea intensificat de rețelele de socializare.

FOMO nu este doar sentimentul că ai putea face lucruri mai bune în acel moment, dar este și sentimentul că pierzi ceva fundamental pe care alții îl experimentează în acel moment. Se poate aplica oricărui lucru, de la o petrecere într-o vineri noaptea până la săritul cu parașuta sau o promovare la locul de muncă.

Scurtă istorie a FOMO

Fenomenul a fost identificat pentru prima dată în 1996 de către strategul de marketing Dr. Dan Herman, care a efectuat cercetări pentru Adam Bellouch și a publicat prima lucrare academică pe această temă în 2000 în „The Journal of Brand Management” .

Autorul Patrick J. McGinnis a inventat termenul FOMO și l-a popularizat într-un articol publicat în 2004 în „The Harbus” , revista Harvard Business School . Articolul a fost intitulat McGinnis ‘Two FOs: Social Theory at HBS’ și se referea, de asemenea, la o altă afecțiune legată, frica de o opțiune mai bună (FoBO) și rolul lor în viața socială a școlii.  Originea FOMO a fost, de asemenea, urmărită de articolul Harbus din 2004 de către academicianul Joseph Reagle .

Cu toate acestea odată cu apariția rețelelor de socializare acest fenomen a început să fie mult mai evident. Rețelele de socializare afectează în mai multe moduri, acestea ne pot face să ne comparăm viața noastră cu cele mai importante momente din viața altora. Prin urmare sentimentul tău de „normal” devine distorsionat și ai impresia că te descurci mai rău, că nu faci lucruri la fel de interesante; s-ar putea să vezi poze cu prietenii tăi care se distrează fără tine, nu este un sentiment tocmai plăcut. Generațiile trecute poate nu au fost la fel de conștiente de această problemă, poate de aceea tind să nu ne înțeleagă.

Social media este o minciună frumoasă, sunt platforme pentru laudă, toată lumea își prezintă doar cele mai frumoase momente din viețile lor. Totul pare mult mai interesant pe social media, evenimentele, oamenii ,chiar și fericirea sunt doar o față a ceea ce se întâmplă de fapt în intimitatea lor.

Pericole potențiale ale FOMO

În afară de sentimentele crescute de nefericire, teama de a pierde poate duce la o implicare mai mare în comportamente nesănătoase. De exemplu, același studiu din Computers and Human Behavior a constatat că FOMO în unele cazuri, poate fi mortală.

Minimizarea FOMO

Cercetările arată că teama de a pierde poate proveni din nefericire și nemulțumire față de viață și că aceste sentimente ne pot propulsa spre o mai mare utilizare a rețelelor sociale.

Cu cât utilizăm mai mult social media, cu atât ne poate face să ne simțim mai rău cu noi înșine și cu viețile noastre. În acest fel, ajută să știm că încercările noastre de a atenua sentimentele de FOMO pot duce de fapt la comportamente care îl intensifică. Înțelegerea locului în care se află problema poate fi totuși un mare pas în depășirea acesteia.

Schimbă-ți focalizarea

În loc să te concentrezi pe ceea ce îți lipsește, observă ce ai și ce te face fericit. Acest lucru e mai ușor de spus decât de făcut pe social media, unde poți fi bombardat cu poze care conțin lucruri pe care nu le ai și poate nu le vei putea avea Asta nu înseamnă că nu poți să îți dorești sau să visezi la acele lucruri. Elimină persoanele care nu te susțin, sau care te critică. Crede-mă, nu ai nevoie de asemenea persoane. În schimb, păstrează cât mai aproape persoanele pozitive, care au doar intenții bune, care te ajută la dezvoltarea personală.

Ține un jurnal

În loc să postezi pe rețelele de socializare și să evidențiezi lucrurile distractive pe care le faci, poți să îți creezi un jurnal personal unde să lipești poze și să scrii ceva despre cum te-ai simțit, ce ai făcut, cu cine ai fost. Acolo poți să îți scrii cele mai frumoase amintiri fără să fi judecat. Când postăm ceva pe rețelele de socializare e ca și cum am cere validare de la alte persoane, pe când dacă ai un jurnal o să fie doar pentru tine și eventual prietenii tăi apropiați.

Leagă conexiuni reale

Sentimentele de singurătate sau excludere sunt de fapt modul creierului nostru de a ne spune că vrem să căutăm legături cu ceilalți și să ne sporim sentimentul de apartenență. Din păcate implicarea în social media nu este întotdeauna modalitatea de a realiza acest lucru. Conversațiile cu persoane prin mediul online nu sunt la fel de satisfăcătoare ca și cele fizice când poți vedea sentimentele și reacțiile persoanelor cu care vorbești, legătura fiind mult mai reală. Noi oamenii aveam nevoie să fim înconjurați de alții pentru a simți că aparținem de ceva, pe când un telefon nu poate înlocui un om nu ne poate da sentimentul de apartenență.

Concentrează-te pe recunoștință

Studiile arată că angajarea în activități de îmbunătățire a recunoștinței, cum ar fi să spui altora ceea ce apreciezi la ei, îți poate ridica starea de spirit, precum și pe cea a tuturor celor din jur. Când ești recunoscător pentru ceea ce ai este mai greu să te simți ca și cum ți-ar lipsi ceva de care ai nevoie în viață atunci când ești concentrat pe lucrurile pe care le ai deja. De asemenea, atunci când facem pe alții să se simtă bine, ne face pe noi să ne simțim bine.

Cuvânt de sfârșit

Deși FOMO este puternic corelat cu utilizarea rețelelor sociale, este important să ne amintim că este un sentiment foarte real și comun în rândul oamenilor de toate vârstele. Toată lumea simte această frică în momente diferite din viața lor.

Cel mai important lucru din acest articol este să nu uităm să ne trăim viața cum vrem și cum ne place. Ca să ne trăim viața trebuie să învățăm înainte cum să fim fericiți cu noi înșine fără să cerem validare altora. Trebuie să profităm de clipele pe care le avem, să nu le irosim privindu-i pe alții și să ne dorim să fim ca și ei, nu, noi suntem unici, noi luam decizii pentru noi.

Nu uita, trăim pentru noi, nu pentru alții!

”Trăieşte-ţi viaţa; nu există nimic înainte şi nimic după ea. Să-ţi placă să trăieşti şi să trăieşti bine. Cel ce priveşte viaţa cu dezgust fie că are spiritul bolnav, fie inima putrezită.”

Pitagora

Apasă AICI pentru a citi articolul nostru despre perfecționism

Ne puteți găsi de asemenea pe Instagram și Facebook

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Privacy Preference Center