Minți Criminale
Minți Criminale

Minți Criminale

This is custom heading element

Criminalistica este știința care se ocupă cu cercetarea mijloacelor și cu elaborarea probelor pentru prevenirea infracțiunilor, pentru examinarea probelor judiciare în vederea descoperirii infracțiunilor săvârșite și a infractorilor.

Termenul vine din limba germană, kriminalistik, și a fost inventat de către criminalistul austriac Hans Gross (1847-1915). Primul fondator fictiv al criminalisticii a fost, probabil, celebrul Sherlock Holmes, personaj creat de Sir Arthur Conan Doyle. Deși domeniul criminalisticii a început cu mult înainte, primele aplicații serioase și bine documentate ale principiilor științifice într-un scop legal, au început la mijlocul secolului al XIX-lea. În acea perioadă, numeroși oameni de știință, antropologi și criminaliști de diferite naționalități au contribuit la dezvoltarea acestui domeniu.

Criminalistica este o știință foarte complexă, care necesită cel mai adesea implicarea mai multor domenii, cum ar fi biologia, chimia, fizica și matematica. Specialiștii reușesc să se folosească de cele mai mici urme pentru a rezolva cazul. Orice obiect atinge criminalul, pe oriunde pășește, orice lasă la locul crimei poate fi descoperit ca probă împotriva lui. Pe lângă amprente, firele de păr, fibrele hainelor, urmele lăsate pe alte obiecte sau sângele sunt indicii clare ce pot fi atent analizate pentru a găsi suspecții și, în final, vinovatul.

This is custom heading element

Cu siguranță, o asemenea carieră nu este pentru oricine, deoarece dezvăluie cele mai crunte, sângeroase și înfiorătoare lucruri făcute de oameni. Totuși, pentru cei pasionați de domeniu și care se consideră în stare să descopere această latură întunecată a realității, există câteva cariere interesante. Având în vedere că rezolvarea unei crime poate fi uneori un proces extrem de complicat, nu e de mirare că există o mulțime de ramuri ale criminalisticii.

This is custom heading element

  1. Tehnician – cunoscut în engleză ca „crime scene investigator” (investigator scena crimei) își desfășoară activitatea atât la locul crimei, cât și în laboratoare. Acesta asistă la colectarea și analizarea probelor și ajută la investigarea scenei crimei.

  2. Bloodstain pattern analyst (BPA) – se ocupă cu analiza petelor de sânge descoperite la locul crimei, pentru a aduna indicii referitoare la arma folosită, pentru a afla dacă a avut loc o luptă între victimă și suspect, sau care a fost primul agresor.

  3. Analist ADN – acidul dezoxiribonucleic (ADN) poate oferi informații deosebit de importante pentru rezolvarea unui caz, fiind mult mai precis decât amprentele digitale.

  4. Examinator poligraf – deși are o admisibilitate limitată în instanță, examenul poligraf poate reprezenta un aspect destul de util în aflarea anumitor detalii

  5. Toxicolog – toxicologii ajută anchetatorii prin identificarea cauzei morții care ar putea include otravă sau alte substanțe chimice toxice

  6. Antropolog – un antropolog poate determina vârsta, sexul și greutatea victimei, studiind rămășițele descompuse, scheletul și tipurile de răni găsite pe cadavru.

  7. Odontolog – folosește caracteristici dentare unice pentru a identifica rămășițele umane atunci când apar crime deosebit de grave. Analizează urmele de mușcături și le compară pentru a identifica posibili suspecți și poate stabili dacă mușcătura a fost făcută cu scop de apărare

  8. Medic legist – oferă probabil cea mai importantă informație din întreaga investigație – cauza exactă a decesului. De asemenea, în urma unei autopsii, medicul poate preciza ora aproximativă a decesului și tipul de armă care a fost folosită.

This is custom heading element

Deși asemănarea dintre cei doi termeni poate crea confuzie, sensul fiecăruia diferă. Așa cum am spus mai sus, criminalistica implică aspecte precum colectarea, identificarea, interpretarea probelor, cu scopul de a raporta rezultatele pentru a fi utilizate în sistemul juridic. Criminologia studiază motivele pentru care au loc crimele, efectele acestora asupra societății și felul în care ar putea fi prevenite. Aceasta examinează cauzele psihologice, sociale și ereditare ale crimelor și modul în care acestea au afectat societatea.

This is custom heading element

În cadrul revistei Keep Focus, în secțiunea „Minți criminale” vom prezenta detaliat câteva dintre cele mai cunoscute, șocante și memorabile cazuri de crimă. Deși poate fi un subiect deosebit de sensibil pentru unii cititori, noi considerăm că este necesar să cunoaștem aceste lucruri. Criminalii se află printre noi, aceștia pot fi persoane la care ne așteptăm cel mai puțin și este imposibil să îi evităm în totalitate.

Trebuie să fim conștienți de pericolele care ne înconjoară aproape în permanență, fiindcă poate așa vom fi mult mai atenți de fiecare dată când simțim că ar exista un risc. Oricât de surprinzător ar părea, mintea umană este în stare de cele mai sinistre lucruri. Dacă nu vrem să acceptăm asta, vom trăi cu iluzia că lumea e un loc sigur, iar din păcate această iluzie ne poate pune în pericol la un moment dat. Tocmai de aceea vă propunem să urmăriți secțiunea „Minți criminale”, unde vom alege cele mai interesante cazuri, care vă pot schimba perspectiva asupra lumii.

2 comentarii

    1. Seren

      Pentru a ajunge criminalist în România trebuie să faci în primul rând academia de politie (la Câmpina, Cluj, Iași sau București).

      În urma unei analize ce cuprinde disponibilitatea funcțiilor la nivel național, se poate face o clasă de criminalistică în cadrul facultății. Din păcate, facultatea sau masteratul nu garantează intrarea în domeniu, decât dacă Institutul Național de Criminalistică organizează un examen de încadrare pentru diferite posturi.

      Pentru a deveni expert criminalist este necesară parcurgerea unui stagiu de patru ani în care se efectuează expertize criminalistice. Calitatea de expert criminalist autorizat se obține doar în urma promovării unui examen dat în acel domeniu de expertiză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Privacy Preference Center