Suprem
Suprem

Suprem

Atentat de atentat dezamorsez
O rană deschisă în câmp
Și adorm, adorm cu un crez
Pentru serile în care aleg să mă schimb.

Mă împiedic ca o umbră
În orașul de clone violet
Injectând somnifere pentru fiecare cobră
Pe care o desenez pe cătușa de arest.

Fractura de cuvinte
Se încinge pe sub ghips,
Zilele se șifonează la jurăminte:

„Pot să instig un drept permis?”

După azilul de gratii
Îmbraci rochia în care nu te-am mai văzut,
Deșiri firul ultimei amintiri,
Trăind în ajunul meu de execut.

Pentru ultima interogare
Cațără-te pe spatele altora,
Așterne lumea sub salut
Și plătește-ți singură amenda serilor expirate
Lăsându-mă pe mine aici –
Deloc suprem într-un trecut suprem.

Citește și poezia ,,îl voi aștepta pe cel care vrea răzbunare”!

Ne puteți găsi pe Instagram și Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Privacy Preference Center